» Prima pagina    |     Articole    |     Transport si livrare    |     Privacy notice    |     Conditii de utilizare    |     Contact   
4 June 2020  

Vopsirea figurinelor 1:72 si crearea minidioramelor

Acest articol nu este o lucrare in care eu sa-i invat pe altii cum se face ci mai mult una in care sa prezint, cat de cat, modul meu de lucru, in speranta ca imi veti semnala felul in care pot sa-mi imbunatatesc stilul. Daca cineva gaseste lucruri noi in el este cu atat mai bine. M-am gandit sa exemplific totul pe parcursul realizarii unei diorame de iarna.

Premise:

1. lipsa unei diorame de iarna din colectia personala;

2. desenul de mai jos din Osprey;

3. existenta in debara a kitului Zvezda 8005 Greek Infantry, V - IV century B.C. care contine si un trac foarte asemanator cu cel din desen.

in_nord01.jpg

Prima operatie o constituie desprinderea figurinelor de pe rame, nu neaparat cat mai aproape de figurina ca sa nu riscam sa taiem mai mult decat trebuie. Urmeaza apoi debavurarea, operatie plicticoasa, care parca nu se mai termina. In kitul acesta de greci bavurile sunt acceptabile si plasticul e ceva mai tare asa ca merge mai repede decat la alt tip de plastic, de exemplu, cel de la Orion, care este foarte moale. Pentru debavurare eu folosesc un cutit de modelist normal. Nu am incercat bisturiu iar cu lama de ras decupata nu ma descurc pentru ca este prea flexibila. Multa vreme am folosit un simplu cutter.

Inainte de vopsire se pare ca este foarte bine ca figurinele sa fie degresate, faza obligatorie daca se lucreaza cu acrilice. Eu nu am facut niciodata operatia asta, lucrez in principal cu emailuri, in special de la Revell. O alta operatie pe care nu am folosit-o este grunduirea inainte de vopsire. Pentru a putea manevra mai bine figurinele, acestea se fixeaza pe jumatati de dopuri de pluta. Cea mai solida prindere este cu un ac trecut prin postamentul lor. Daca figurinele sunt pentru War Games postamentul nu e frumos deteriorat dar se poate folosi banda adeziva (scotch) sau chiar un adeziv mai putin puternic. Suportul de pluta este numerotat pentru a ajuta la identificarea fiecarei figurine, lucru util in special daca se lucreaza cu mai multe. Este mult mai comod de notat pe hartie ca numerele 50, 53 si 30 au nevoie de o corectura cu rosu decat de notat ca “grecul cu sulita in pozitie de aruncare si cel cu sulita pe umar” au nevoie de respectiva modificare.

in_nord02.jpg

Vopsirea o incep de obicei cu o nuanta de negru pe care o aplic peste tot ce inseamna parte metalica: tais de sabie, coifuri, scuturi daca e cazul, aparatori de picioare, etc. Se pare ca este un fel de regula ca vopsirea se face plecand de la zonele mai mari inspre detalii. Adica intai se vopseste camasa, pe urma cureaua care trece peste ea si abia la sfarsit parul care trece si peste curea si peste camasa. Eu sunt de parere ce depinde foarte mult, de la caz la caz. De exemplu daca vopsesc un cal, voi vopsi in anumite zone ale botului, unde sunt hamuri si curele multe, intai calul si apoi curelele. Daca procedez invers, cand voi vopsi calul o sa ating sigur si o bucata de ham care e deja vopsita. Dar la o curea care traverseaza spatele e mai simplu sa vopsesc cureaua, si apoi camasa, apropiindu-ma din aproape in aproape de curea. Daca procedez invers, cand voi vopsi cureaua pe laterale e probabilitatea mai mare sa scape vopsea si pe camasa.
Dupa aceasta etapa figurinele o sa arate frumoase si curate, ca scoase din cutie. Cand eram incepator ma opream chiar in faza asta pentru ca mi se parea ca arata mai bine asa.

in_nord03.jpg

Urmatoarea etapa este tufuirea, adica pensularea uscata sau “dry brush-ul”. Procedeul s-a mai explicat: cu o pensula se ia vopsea metalica, argintiu sau bronz, se sterge excesul pe o carpa si se aplica restul pe toate zonele metalice, acoperite cu negru in prealabil. Pentru operatia aceasta nu se foloseste in nici un caz “pensula cea buna” pentru ca se cam deterioreaza.

in_nord04.jpg

Urmatoarea etapa o reprezinta alegerea suportului. Polistirenul expandat e cel mai la indemana si cel mai usor. Nu poate fi vopsit cu emailuri deoarece diluantul il dizolva. La fel si kitul Plasto. Daca este subtire si are suprafata mare se poate curba cand se usuca aracetul aplicat pentru fixarea ierbii. Structurile inalte nu se fixeaza prea bine pe el. O alta solutie poate fi un suport de lemn, de orice fel, de la tocatorul de bucatarie pana la resturile de parchet laminat pe care le-am folosit eu in diorama de fata. Mai este bun, pentru ca este si subtire si destul de usor, cartonul presat. Pentru diorame si vignette rotunde eu am folosit capace de detergenti de vase si de margarina. Pentru o diorama care necesita turnarea unui lichid fierbinte, care simula apa, am utilizat doua placi de rigips lipite, una din ele scobita acolo unde trebuia sa fie apa. Acest material se foloseste indeosebi cand trebuie executate pavaje cu piatra pentru ca se scrijeleste usor.

Deoarece nu urmaresc sa redau si partile negative ale razboiului, reprezentata in general de morti si raniti, am ignorat desenul folosit ca inspiratie si am asezat cele doua tabere fata in fata, grecii care inainteaza in formatie stransa, la adapostul scuturilor si infanteria usoara traca, care ii hartuieste cu inaintari si retrageri succesive, urmarind sa le strice formatia prin lansarea sulitelor. Figurinele si pomii sunt lipiti cu Bison Power Glue (CA). Am descoperit ca si kitul Plasto poate fi folosit pentru fixare. Pomii sunt cumparati, imita brazii inmuguriti, avand o alta nuanta de verde la capatul ramurilor dar care va fi mascata de zapada.

Pentru o mai buna aderenta a ipsosului din care urma sa fac denivelarile terenului am scrijelit un pic parchetul.

in_nord05.jpg

S-a folosit un ipsos de modelaj, care se vinde din pacate numai la saci mari. Acoperirea cu un material (ipsos in cazul acesta) se foloseste in primul rand pentru a masca suportul figurinelor si in al doilea rand pentru a crea denivelarile terenului. La inceput obisnuiam sa aplic ipsos si peste postamentul figurinelor astfel ca atunci cand puneam iarba pareau cufundate pana la glezne. Acum ma opresc chiar la nivelul suportului. Se pare ca ipsosul este mai elastic daca se amesteca cu aracet. Eu nu am procedat asa deoarece nu era nevoie.

in_nord06.jpg

Odata ipsosul uscat, am trecut la vopsit, cu email de nuanta maro cumparat la kilogram tocmai in scopul acoperirii unor suprafete mai mari. Se pot folosi la fel de bine si culori de apa, tempera etc.

in_nord07.jpg

Deoarece pamantul nu are o singura nuanta am aplicat si o spalare cu uleiuri, mai exact cu umbra arsa. Aceasta a fost aplicata intr-o mai mica masura si figurinelor si tulpinilor brazilor si pomisorilor.

in_nord08.jpg

Toata actiunea se intampla iarna, cand iarba nu mai este ca un covor uniform, sunt mai mult smocuri. Din acest motiv am aplicat adezivul tip aracet doar pe anumite parti.

in_nord09.jpg

Iarba are o nuanta mai inchisa iarna asa ca am folosit iarba de padure, Noch 08350.

in_nord10.jpg

Am facut si trei pomisori din tulpini naturale Noch 23820 pe care le-am pulverizat cu acelasi adeziv tip aracet si am presarat in principal frunze galbene si ruginii (Faller 170707 si 170705) si foarte putine frunze verzi. Tulpine sunt subtiri si nu pot tine foarte multe frunze. Ca sa le mai intaresc le-am uns trunchiurile cu Bison Power Glue (CA).

in_nord11.jpg

Am gaurit ipsosul si am fixat cu acelasi adeziv cei trei pomisori.

in_nord12.jpg

in_nord13.jpg

in_nord14.jpg

in_nord15.jpg

in_nord16.jpg

Pentru zapada am folosit o pulbere fina Noch 8750 pe care am presarat-o cu o sita.

in_nord17.jpg

Dupa presarare zapada este curata, intinsa uniform peste tot . Cu o pensula am curatat figurinele, lasand pe scuturi si coifuri putina zapada. Pentru a reda urmele de pasi ale tracilor care se retrageau si apoi iar inaintau, am folosit o figurina, care avea postamentul taiat, cu ale carei talpi am tamponat toata zona dintre cele doua tabere.

in_nord18.jpg

in_nord19.jpg

in_nord20.jpg

machete.ro


Machete.ro © Copyright 2007-2020, Toate drepturile rezervate.